Marketing brun pentru cliente blonde

ANALIZE — By on at

Desi titlu sugereaza mai degraba o discutie despre industria fascinanta a vopselelor de par (a caror denumiri poetice redefinesc realitatea fizico-chimica a unei culori cu cele mai metaforice si plastice epitete- Midnight Black, Chocolate Copper) aceasta expresie surprinde mai degraba paradoxul productiei de carte intr-o lume contemporana dominata de internet si audio-vizual. Acest paradox ar suna astfel: desi lumea citeste din ce in ce mai putine carti, autorii de succes se vand in milioane de exemplare si fiecare nou best-seller este vandut cu cateva milioane de exemplare in plus.

De ce brun? Sau mai degraba Brun, cu B mare? Brun in engleza este Brown, unul dintre cele mai vandute nume din industria cartii in momentul actual. Cu siguranta toata lumea a auzit de Sandra Brown, autoare a peste de 65 de best-sellere  cu 350 de milioane de exemplare tiparite. Genul pe care il scrie, “romance fiction” este o industrie in sine care genereaza nu mai putin de 1,375 miliarde de dolari anual in venituri, are o cota de 25% din piata mondiala a cartii si  51 de milioane de consumatori/ cititori.

Un alt Brown, din domeniul thrillerului religios si cu o faima de productie mai recenta este Dan Brown, a carui carte “Codul lui DaVinci” a cunoscut o evolutie meteorica fiind deja tradusa in peste 40 de limbi si vanduta in peste 80 de milioane de exemplare. Ecranizarea dupa aceasta carte a incasat in jur de 750 milioane de dolari in intreaga lume. Se pare ca niciunul dintre acesti autori si multi altii dintre ei care se bucura de admiratia si increderea cititorilor nu au auzit de scaderea vanzarilor de carti. J.K. Rowling, autoarea seriei “Harry Poter” are un venit anual de 300 milioane de dolari. Un clasament Forbes a celor mai bine platiti autori din lume se prezinta astfel:

De unde provine acest paradox al scaderii numarului de carti citite si al cresterii veniturilor autorilor? De ce nu are loc o distributie normala, gaussiana a veniturilor autorilor, cu cei mai multi, care sa se bucure de o reputatie moderata si sa obtina venituri moderate din scris, ocupand  partea centrala din clopotul lui Gauss? De ce are loc o grupare a scriitorilor spre extremele faimei sau a obscuritatii? Din cauza ca, asa cum se intampla pe multe dintre pietele unor produse traditionale, produsul cel mai bine vandut ia cota cea mai mare de piata. Intr-o societate de consum in care vedetele sunt cele care polarizeaza atentia si buzunarul publicului, cartile sunt in cele din urma un bun de larg consum (cultural) care lupta pentru atentia limitata a cititorilor si mai ales pentru spatiul limitat de pe rafturile librariilor.Nota bene:  Toti cei noua autori care ii urmeaza liderului in graficul de mai sus au un venit anual insumat de 263 milioane, 87% din venitul primului autor. ” Winner takes all!” cum spun americanii.

Ce fel de strategie poate sa adopte o editura pe o astfel de piata? Cum poti sa faci profit pe o piata dominata de mode, contagiuni si chiar epidemii prin care se propaga o gama larga de produse culturale, cum ar fi Harry Poter sau Sandra Brown? Strategia Brown- publicarea unui numar mare, chiar foarte mare de autori pentru publicul larg- poate fi o strategie castigatoare pentru o editura, care isi mareste astfel sansele ca una dintre cartile publicate sa devina best-seller. Un astfel de best-seller ar compensa usor, din punct de vedere financiar, pentru toate celelalte carti publicate care nu s-au bucurat de acelasi succes.

De ce pentru blonde? Pentru ca o astfel de strategie de succes vizeaza un segment larg de public si nu implica publicarea sau promovarea unor carti deosebite sub aspectul continutului estetic sau informational. Chiar si in domeniul cartilor, succesul, masurat ca si profit obtinut in urma numarului de exemplare vandute, se bazeaza mai degraba pe un model de raspandire a modelor vestimentare decat pe recunoasterea valorii intrinseci a cartii. Strategiile de marketing produc intradevar valoare pe piata cartii dar aceasta valoare este mai degraba una monetara in beneficiul editurilor decat una culturala in favoarea cititorilor/consumatorilor. (R.C.)

Tags: , , , , , , , , , , ,

0 Comments

You can be the first one to leave a comment.

Leave a Comment