Orasul si clujenii

ANALIZE — By on at

„Cu siguranta va mai curge multa cerneala despre brandul Clujului si dupa ce toate ideile bune si rele vor fi spuse, dupa ce toate opiniile pro si contra vor fi revizitate, validate sau invalidate, si mai ales dupa ce toate capitalurile implicate in acest joc al numirii nenumitului vor fi schimbat posesorii si beneficiarii, abia dupa toate acestea, vom putea din nou sa vorbim in liniste despre imaginea, numele si brandul orasului, numai asa, din pura placere de a descoperi acel loc frumos si mereu revoltator, spatiul existentei noastre…”

Asa ar putea incepe o pledoarie pentru un oras care cu siguranta isi merita intr-o mai mare masura partizanii decat detractorii. Dar nu prin pledoarii sau prin “brandinguri” au fost facute orasele mari, ci prin vointa si curaj, viziune si determinare. Cand aceste lucruri vor exista in Cluj-Napoca, orasul va fi avand deja un brand puternic, demn de invidiat. Pana atunci discutiile sunt doar teoretice si diferitele permutatii pe care analiza le scoate la iveala ne aduc mai aprope de acea „imagine ideala”, punctul goemetric, din care deriva toate copiile palide ce exista in realitate.

Viata orasului in schimb este una foarte concreta si tine in primul rand de ritmul sau, de succesiunea activitatilor si a fluxurilor in interiorul orasului. De la cotidiana naveta casa-munca-casa pana la marile evenimente ale vietii, toate se desfasoara in interiorul aceluiasi oras care capata viata lui proprie tragandu-si seva din existenta noastra, a fiecaruia. Orasele sunt prin definitie o sarbatoare a evenimentialului, a lucrurilor care se intampla, oportune sau inoportune. Valorizat pentru ca ne tine conectati la viata alerta a prezentului, orasul este locul nostru favorit de joaca si de munca, de bucurie si de tristete.

In cazul oraselor mari, pulsul vietii nu este unul singur. Diferitele ritmuri dupa care curge viata orasului se intretaie, se intrepatrund si se completeaza. Cand unii merg la culcare, altii ies la distractie. „Orasul care nu doarme niciodata” este una dintre sintagmele cele mai semnificative pentru orasele mari ale zilelelor noastre. Nelinistit si mereu treaz, orasul este locul in care ziua de maine se naste prima data. Acestea sunt lucrurile prin care orasele isi atrag locuitorii: ritmul alert, bucuria de a participa, vesnica disponibilitate de a fi prezent si treaz.

A sosit oare si timpul Clujului sa fie un astfel de oras, implicat si alert? Numai cei ce il traiesc cu adevarat pot sa dea raspuns la o astfel de intrebare. Prinsi in capcana depopularii masive pe timp de vara, cu vacante, concedii si plecari de studenti si al retragerii fortate pe timp de iarna, ritmul pe care ni-l impune orasul este unul sincopat, el putand fi trait la o intesitate maxima doar in celelalte anotimpuri. Energia lui vitala izvoraste numai in toamna, din bucuria regasirii si in primavara, din exuberanta reintineririi.

Orice strategie ar trebui sa adreseze aceasta ruptura in continuitate, aceasta fortare a clujeanului de a-si redescoperi, de a-si reinventa, an de an, din uitarea unei lungi vacante de vara sau din ingramadeala unor mari troiene de zapada, Orasul. Orice clujeanul ar trebui sa poata spune cu usurinta ca orasul acesta nu mai este locul pe care si l-a dorit cu atata putere sa-i fie familiar dar care i-a refuzat in mod constant intrarea in normalitate. Pentru el ar trebui sa fie locul pe care si l-a cucerit pe drept printr-o interactiune continua si placuta, printr-o recunoastere reciproc acceptata. Mai mult, el ar trebui sa se simta „Acasa” la el acasa.

Orasul acesta este mai degraba un loc al redescoperirii si al sperantei, un fundal al (re)sentimentelor puternice si contradictorii, decat un loc in care, asezati fiind de ceva vreme, avem timp berechet sa ne delectam pe indelete cu nenumaratele preocupari la fel de importante si de frivole ale oricarui orasean adevarat.

Tags: , , , , , ,

0 Comments

You can be the first one to leave a comment.

Leave a Comment