Presul

ARTICOLE, OPINII — By on February 8, 2011 at 09:48

De cateva luni, foarte constient de caloriile zilnice, mi-am facut obiceiul de a cumpara paine de secara tare si grea de la una din foarte multele gherete ale producatorilor de panificatie din zona unde stau. Nu o gaseam intotdeauna fiindca nu are o cerere constanta, si cum se usca si se intareste foarte repede, producatorilor nu li se merita sa faca foarte multa. In schimb cand o aveau, vanzatoarea mi-o felia frumos, o baga in punga si mi-o intindea cu un zambet. Ce puteam sa cer mai mult?

Lucrurile insa s-au schimbat. Cu cresterile preturilor la carburanti si la energie, cu fluctuatiile euro pe burse, cu seceta din Rusia si Ucraina, cu inundatiile din Australia, cu criza din Egipt si din alte o mie si unu de motive mai mult sau mai putin oculte producatorul a marit pretul painii cu 6% si apoi cu 9%. Eh, ce sa-i faci?! L-am inteles si am simpatizat cu el, ca doar  romani suntem cu totii si impreuna suferim pentru toate nedreptatile ce ni se fac, client si afacerist deopotriva. Atata timp cat pastra reteta si nu baga amelioratori de gust sau agenti de crestere in painea mea simpla de secara totul era in regula. Si apoi, cum era sa renunt eu la lucrul meu cel mai de pret, atat de rar intalnit pe la noi incat daca ar fi aievea ar valora de multe ori greutatea lui in aur? Cum era sa renunt tocmai la fidelitatea mea de client care ma face sa ma abat din drum la orele cele mai matinale sau mai tardive sa verific daca nu cumva au adus, mai este, a mai ramas sau se va aduce produsul meu mult dorit?

Am zis un nu hotarat gandurilor care ma indemnau sa reconsider, sa fiu rational si sa imi vad mai departe de treaba, sa optez pentru un alt produs din aceeasi categorie mai ieftin si mai potrivit gusturilor mele. Dar nu, nu eram gata sa cedez! Am indurat totul cu o resemnare si un stoicism demn de o cauza, si mai ales, de o paine mai buna. Cererea mea si a altora ca mine, foarte putini ma gandesc dupa cate paini vindea ghereta in cauza constituia o nisa de piata mica, neninsemnata valoric dar cu un nucleu dur care nu se lasa atras de competitie. Eram ferm hotarat ca nisa va rezista si la 4 lei chiar si la 5 sau la 6. O cerere solida, inelastica, gata de orice!

Si apoi a urmat Tradarea. Cu o lacrima imaginara in ochi am plecat intr-o dimineata devreme de la ghereta cu painea frumos feliata si amabalata ca de obicei. In cele 30 de secunde cat mi-a luat sa o cumpar  toata fidelitatea mea s-a prabusit. De cand am vazut-o am stiut: in locul ei obinuit de pe ultimul raft, sus intr-un colt, painea mea fusese inlocuita cu o alta. Eticheta era aceeasi si cand i-am pronuntat numele vanzatoare a luat falsul de pe raft. Coaja ei nu mai arata la fel, saracacioasa si putin arsa. Acum era o paine rumena si frumos crescuta. Cand a feliat-o zgmotul chinuit al cutitelor nu s-a mai auzit. In locul lui un fasait lin si continuu mi-a confirmat banuiala: consistent painii nu mai era aceeasi.  Abia cand am luat paine in mana si am simtit-o pufoasa si moale am cunoscut cu adevarat ce insemna sa ti se traga presul de sub picioare: tradarea era nesfarsita!

Tags: , , , , ,

3 Comments

  1. Vladi says:

    Ce e bine de moment e ca putem alege, ne lasam fraieriti sau nu…
    Putem alege sa ne luam catrafusele si sa plecam in PADURE, sau….(fiecare alege, de moment).
    Intrebarea e (chiar daca ne fraieresc)… pana cand o sa ne lase sa alegem?

  2. Fix Up says:

    Cateodata ma intreb si eu care este raul mai mic, un stat incompetent si slab, beat de cata spaga ia sau un stat puternic si eficient, care ne ameteste de cap dar ne ia din libertati una cate una. Cumparatorul insa alege intotdeauna,chiar si fara sa stie, si una dintre optiuni este sa nu mai cumpere pur si simplu si sa devina “prosumer”, adica si producator si consumator, ceea ce in cazul painii nu ar fi nici ceva nou, nici ceva greu de realizat. Referitor la padure, din cate inteleg amerindienii faceau o paine buna din ghinda 😀

  3. clau says:

    omu nostru ia paine de la real-auchan, (contra)facuta de ei pe loc, ca e mai ieftin cu 20 de bani sau sa nu se mai opreasca la magazinul din colt. si asa ajung si brutarii nostri sa ne umfle cu buretzii de pe raft..trist, foarte trist..

Leave a Comment