Adopta un bunic!

ARTICOLE, OPINII — By on at

-studiu de drama clasica greaca in care copiii isi ucid parintii-

Monologul autorului (ton declamativ, mina sobra): “Acuma cand privim cu totii in haul prapastiei ne intrebam daca mai exista o iesire din criza economica. Putini suntem cei ce mai realizam ca de fapt criza noastra cea mare nu este cea economica, ci cea morala. La bulibaseala generala numita Romania participam cu totii cu mic cu mare iar istoriei ii va fi mult mai usor sa ne numeasca complici decat victime. Dar solutia providentiala a izbavirii si iesirii noastre din criza exista: fiecare sa facem macar o fapta buna! Multelor fapte bune pe care le-am putea benevol comite, in inima mea una le iese mereu in cale: sa adopt un bunic…Sau o bunica!”

“ Marginalizati si nedoriti, ignorati in iarna invrajbirii noastre, batranii nostrii isi traiesc ultimele clipe  ale unei vieti zbuciumate cu o nedumerire amara intiparita pe fetele lor. Tesatura sociala a vechilor comunitati s-a destramat de mult in neantul comunismului ce ne-a mutat pe toti la bloc. Pletele albe ale inteleptilor si mamelor bune ale romanilor s-au transformat in lintoliile gri care le acopera ochii tristi, innecati in lacrimi. Oamenii buni si batrani ai locului si-au pierdut rostul si o data cu el sunt amenintati sa isi piarda si putina viata ce le-a mai ramas. Ne-au invatat sa ii iubim si sa ii pretuim asa cum ne-au iubit si ne-au pretuit si ei pe noi, dar chiolhanul salbatic al bunastarii din ultimii ani de dinaintea crizei ne-a facut pe toti reci si indiferenti la cei ce nu puteau mima usor fericirea!”

“Innecati in falsele griji marunte ale zilei se pare ca nu intelegem ce se intampla! Nu de dijmele pe fumarit si albinarit trebuie sa ne fie noua frica sau de nimicnicia si prostia unui guvern sau altul. O data cu batranii nostrii ne pierdem si noi rostul si vom fi buni de aruncati la lada de gunoi atunci cand ne vine sorocul. Vom fi lasati sa murim de foame, inchisi in lagarele dragut aranjate ale vreunei noi ideologii. Acum cand suntem mai mult ca niciodata cuprinsi de griji si de necazuri este timpul sa ne uitam pentru o clipa la grijile si necazurile celor mai oropsiti decat noi. Sa ii adoptam drept copiii nostrii, pe care am fost prea ocupati ca sa ii facem. Merita asta! O merita mai mult decat oricare altii fiindca ei sunt cei care ne-au crescut, ne-au ingrijit, si-au rupt de la gura pentru noi… Nu putem sa ii abandonam, nu avem dreptul acesta!”

“Daca noi speram in adancul sufletelor noastre ca “omul nou” al comunismului a fost doar un vis urat si ca nu s-a intrupat in noi toti, cei care am urmat, proba ultima, cea morala, este cea care ne pune acum la incercare. Am susurat cu toti la ademenirile belsugului, am mintit, am furat si inselat cot la cot unii cu altii ca asa ii sta bine romanului ”sa fie in rand cu lumea”. Avem oare insa curajul sa si ucidem, subtil, prin indiferenta si neglijenta, tocmai pe cei care ne-au nascut, ne-au dat un rost si un nume?!”

“ As vrea macar o data sa ii pot privi pe cei din generatia mea in ochi si sa ne spune cu totii unii altora cu zambetul pe buze, asemeni poetului: “Let’s grow old together, the best is yet to come!”

Tags: , , , , , , , ,

0 Comments

You can be the first one to leave a comment.

Leave a Comment