Brand de politist

ANALIZE — By on at

Branding. Diferenta dintre un produs vandut si altul uitat, pierdut pe un raft. Plus valoarea comunicata vis-a-vis de un produs sau serviciu. Totul pare deja incetatenit atunci cand vorbim de produse sau servicii, dar ce se intampla cu organizatiile aflate de multa vreme in fata noastra, dar a caror existenta nu o asociem direct cu un brand? Au institutiile publice, caci despre ele vorbim, nevoie de branding? Sunt ele autosuficiente sau modul in care se prezinta ele in fata noastra are nevoie de imbunatatiri?

Ce este important, indiferent daca ne referim la brandul unor produse sau la brandul unor institutii publice este necesitatea de a oferi ”valoarea” promisa. Nivelurile de incredere in institutiile statului oscileaza avand consecinte directe fata de modul in care respectiva organizatie isi face simtita prezenta in randurile publicului larg. Nivelul criminalitatii tine, in cazul politiei de exemplu, si de puterea brandului respectiv. Sondajele legate de increderea in politie pot fi considerate adevarate barometre ale valorii de brand a institutiei respective. E suficient oare ca politia sa-si indeplineasca obligatiile pentru a creste in limitele barometrului respectiv? Nu. Simplu si clar. Fara a comunica eficient valoarea, fara a o demonstra in fata publicului tinta, orice efort de reducere a criminalitatii poate avea doar un efect de moment, fara a rezolva problemele pe termen lung.

Perceptia populatiei vis-a-vis de modul in care politia se comporta in relatia directa cu ei afecteaza, conform studiilor, modul in care populatia respecta legea si Politia ca institutie. Exista o serie de factori ce influenteaza aceasta perceptie. Astfel, majoritatea cetatenilor privesc mass-media ca o sursa primara de informatii vis-a-vis de criminalitate. Ca o relatie directa, cu cat exista mai multe stiri legate de jafuri, crime, etc. cu atat se considera ca politia nu a fost in stare sa prinda infractorii. Relatia poate fi observata si conform graficului increderii in politie din ultimii ani. Daca inainte de 1989 incerderea in politie era ridicata (stiri despre cazuri nerezolvate sau crime aproape ca nu existau) in prezent asistam la o scadere drastica a increderii respective (stirile de la ora 5 sunt exemplul concret de relatie criminalitate-politie).

Din alt punct de vedere si legat tot de relatia mass-media – politie, de multe ori, imaginea politiei, promovata in cadrul unor emisiuni de divertisment, este una ce poate distorsiona realitatile vietii de politist (politistul e personificat de multe ori ca incompetent, fara prea multa minte si mai degraba dispus sa incalce legea decat sa o respecte). Cazurile de coruptie din randurile politiei, demonstrate in ultima vreme, au ajuns sa intareasca insa aceasta imagine. Conform raportului de activitate D.N.A. pe 2008, la nivel national au fost realizate 158 actiuni de prindere în flagrant, în urma acestora fiind depistate 194 de persoane din care 47 erau lucratori din M.A.I. Ca urmare a activitatilor procedurale derulate de catre D.N.A., au fost invinuite 848 persoane (+90% fata de 2007), iar 336 dintre acestea provin din cadrul ministerului (+68% fata de 2007), dintre care 75 aveau functii de conducere si 261 de executie.

Ce e important de stiut in relatia directa dintre brandul politiei si cetatenii este faptul ca acesta institutie nu ar trebui sa ofere mesaje seci legate de statistici ale criminalitatii ci mesaje care sa ofere siguranta si liniste pentru comunitatile in care isi desfasoara activitatea. Brandingul unei astfel de institutii ar trebui sa duca la crearea sentimentului ca institutia respectiva este solutia problemelor cetatenilor. Iar cand vorbim de branding nu ne referim la uniforme, sigle sau alte elemente vizuale. Acestea sunt doar simboluri. Valoarea brandului se construieste prin mesajele transmise, prin promisiunile indeplinite, prin activitatea de zi cu zi a angajatilor. Valoarea brandului e data de transmiterea unui mesaj coerent, onest si credibil. Acest mesaj trebuie sa creeze o relatie emotionala pozitiva intre politie si cetatenii pe care ii protejeaza. Din pacate, momentan, aceasta relatie este mai degraba una de genul „mai bine sa nu ai de-a face” decat una de incredere in capacitatea de rezolvare a problemelor.
Ce va prezentam mai jos este un exemplu de campanie de promovare a politiei din Milwaukee menita a fi atat o campanie de recrutare cat si una de intarire a valorii brandului.