Traficul pietonal clujean – mai molcom de felul lui;)

ANALIZE — By on at

Segmentul comercial clujean a fost unul din cele mai infloritoare din Romania, ajungand in 2008 cel mai bine dezvoltat ca si proportie a suprafetei de spatii comerciale la mia de locuitori. Clujul a ajuns astfel sa detina in prezent un stoc de spatii comerciale de 388.000 de metri patrati, incluzand aici toate categoriile de spatii, de la galerii comerciale si pana la magazine de proximitate.

Criza financiara si-a raspandit efectele si in segmentul comercial clujean, multe din afacerile demarate in perioada de crestere a pietei intrand in faliment. O mare parte din cauze au fost chiriile mari din anumite zone ale Clujului dar si lipsa unei strategii optime a comerciantilor. De multe ori deschiderea unui magazin nou era realizata cu mult avant dar fara a se efectua calcule de randament si fara a se analiza in amanuntime locatia aleasa din perspectiva traficului pietonal.

In aceste conditii Fix Up Marketing a realizat pentru unul din clientii sai un studiu amanuntit al traficului pietonal din municipiul Cluj-Napoca, studiu menit a identifica axele de trafic pietonal cele mai utilizate si structura acestui trafic dintr-o perspectiva comerciala. Avand acceptul clientului pentru prezentarea unora din concluziile studiului, va transmitem mai jos o parte din elementele generale descoperite in cadrul realizarii acestuia.

Pe langa identificarea hartilor de trafic pietonal din oras, la nivel de zone comerciale, strazi si accese pietonale studiul a identificat o serie de elemente cu caracter general. Astfel, s-a identificat faptul ca in Cluj-Napoca o parte mai mare a traficului pietonal este realizat de catre femei (53%), iar viteza de deplasare se potriveste cu proverbialul caracter molcom al ardelenilor. Chiar daca exista diferentieri in ceea ce priveste varsta pietonilor, viteza medie de deplasare este de 1,2 m/s sau altfel spus parcurgerea a aproximativ 4,3 km intr-o ora. Ca si comparatie, un studiu efectuat de Universitatea Hertfordshire din Marea Britanie, ii plaseaza ca fiind cei mai rapizi pietoni din lume pe cei din Singapore, ce inregistreaza o viteza medie de deplasare de 1,73 m/s, adica parcurg in medie 6,1 km intr-o ora. Bucurestiul inregistreaza o viteza medie de deplasare de 1,27m/s, adica 4,5 km intr-o ora.

Latimea troturarelor, obstacolele in trafic si specificul comercial al zonelor sunt factori ce influenteaza major viteza de deplasare. O mare parte a zonelor cu trafic intens sunt zone de trecere, fara un vad comercial bun, zone in care fluxurile coincid cu deplasarile spre munca si de la munca a populatiei din mediul urban.

Populatia in varsta de peste 55 de ani este categoria cea mai activa dimineata din punct de vedere al traficului comercial, in intervalul orar 8-12.
In ceea ce priveste distributia cumparaturilor in magazine mari vs magazine mici, frecventa cea mai mare de cumparare la cele dintai o are populatia cu varste intre 25-55 de ani, populatia peste 55 de ani fiind mult mai redusa ca si pondere. Magazinele mici au in schimb frecvente similare din punct de vedere al numarului de cumparatori, pe parcursul unei saptamani, la toate categoriile de varsta de peste 18 ani.

Ca si recomandare, indiferent de locatia aleasa o strategie viabila nu va trebui sa se axeze doar pe traficul existent in zona. Este astfel necesara, pe langa cunoasterea zonelor cu vad comercial real si realizarea unuei strategii complete ce sa includa atat factori promotionali cat si elemente de aranjare a magazinului sau a accesului in acesta. Vitrina, de exemplu, comunica clientilor natura, calitatea si preturile marfurilor oferite de magazin. Este importanta pentru a convinge clientul sa intre in magazin prima oara. O vitrina bine amenajata poate vinde cu pana 30% mai multa marfa.